oberliht | proiecte | supliment Oberliht | galeria mObilă | resurse | download | contacte

 

afiş (imprimă şi transmite mai departe)
Alina POPA CV
fluturaş

 

poster (print and forward to the others)
Alina POPA CV
flyer

Alina POPA
1 - 30 septembrie, 2008

ALB
în cadrul proiectului
INTERVENŢII3

În relaţia dialectică dintre real şi imagine, imaginea a predominat şi şi-a impus propria logică. Imaginea nu este prea interesantă atunci când o percepi  în rolul ei de reflectare – dar devine mult mai relevantă atunci când începe să contamineze realul, (re)dându-i o formă, deformându-l, adaptându-l şi utilizându-l în propriile ei scopuri.

Imaginea oraşului din ziua de azi poate fi abordată prin lectura unor semne ce creează semnificaţii specifice, care, deseori, se dezvoltă în sisteme inter-conectate de semnificaţii. Semnul a triumfat, provocând un fel de sufocare cognitivă.

Publicităţile, panourile, wallscape-urile, pseudo-faţadele devin o ameninţare la adresa pulsului urban al oraşului. Ascunsă sub foi pe care sunt imprimate sticle de bere, deodorante şi maşini, arhitectura îşi pierde semnificaţia şi valoarea proprie. Tot mai mult şi mai mult, arhitectura devine unul dintre mediile publicităţii. Capitalul financiar, alături de puterea financiară a investitorului, pare a fi un argument mai puternic decât orice valoare arhitecturală. Valoarea oricărui obiect este măsurată, în primul rând, prin profitul pe care îl poate aduce. Trendurile actuale, închirierea de faţade pentru panouri publicitare, ce acoperă ferestrele şi balcoanele apartamentelor private – ca un act spontan, liber al locatarilor – reprezintă o etapă finală şi oferă un scenariu de Science Fiction, în care "oraşul real", în cele din urmă, încetează să mai existe.

Crearea de hărţi cognitive (Jameson), nu ca proces de imitare a lumii exterioare, dar ca mijloc de a o lua sub control, de a controla şi re-crearea ei, legând experienţa şi imaginaţia cu o căutare a unui spaţiu de rezistenţă se bazează pe o tradiţie a flaneurilor, ce presupune explorarea fizică a oraşului, fără un scop practic. Artista româncă Alina Popa se bazează, ca parte a strategiei ei artistice, pe buna tradiţie a flaneurismului, hoinăreala liberă prin oraş. Reacţionând spontan la locuri, spaţii, peisaje, ea explorează o proprie psihogeografie a contextului urban.

Seria "Alb" ţine de imaginaţie şi de producţia "de jos în sus" a dorinţei. Căutând şi documentând suprafeţe albe, afişe "goale", viduri luate în ramă, Alina încearcă să creeze o uşă, o trecere de la (hiper)realitatea supraîncărcată la terenul subiectivităţii pure, cu surplus emoţional şi ideatic. Ea documentează un "peisaj urban absurd", publicitate invizibilă, spaţii goale semiologic, în opoziţie cu peisajul urban înţesat de imaginar al proprietăţii. Artista se infiltrează în modelele de comunicare dominante, reacţionând la comercializarea generală şi la aproprierea spaţiului public. Utilizând disoluţia limbajului, ea expropriază discret mediul. În loc de publicitatea ce oferă un produs care urmează a fi cumpărat, spunându-ne "ce vrem noi de fapt", artista inversează procesul, înscriind abstractul, personalul, poeticul (şi politicul) în ALB, spaţiul potenţialului, al încă ne-conceputului. (...)

Text - Nataša BODROŽIĆ

Traducere - Alexandru COSMESCU

 

Alina POPA
September 1 - 30, 2008

WHITE
as part of the
INTERVENTIONS3
project

In dialectical relationship between the real and the image, the image prevailed and imposed it’s own logic. The image is not that interesting in it’s role of reflection, it becomes much more relevant when it starts contaminating the real by (re)shaping, deforming, adapting and using it as it’s own advantage.

The image of the city of today can be approached through readings of signs which create specific meanings that often develop into interconnected systems of meanings. The sign overcame provoking a sort of cognitive suffocation.

Publicities, billboards, wallscapes, pseudo façades, have becoming a threat to the urban puls of the city. Hidden under sheets showing beer bottles, deodorants and cars, architecture looses its own meaning and value. More and more, architecture is becoming one of the media of the publicity. Financial capital, along with investor’s financial power seems to be stronger argument than any given architectural value. The value of any object is measured primarily by the profit it can make. Current trends, initiatives of renting façades for adds, covering windows and balconies of the private apartments as spontaneous, free will gesture of the people living there, represents a final stage and offers a Science Fiction scenario by which “the real city” at the end fails to exist.

Creations of cognitive maps (Jameson), not as process of replicating the outside world but the mean of taking control over it and it’s re-creation, connecting experience and imagination with a search for the place of resistance, leans on a tradition of flaneurs, physical exploration of the city without any previously determined practical cause. Romanian artist Alina Popa leans on the good tradition of flaneurism, free walking in the city, as a part of her artistic strategy. Spontaneously reacting to the places, spaces, sceneries, she explores a psycho geography of the urban context of her own.

“White” series are dealing with imagination and “bottom-up” production of desire. Searching and documenting white surfaces, “empty” billboards, framed voids, Alina tends to create a door, a passage from the overloaded (hyper) reality to the ground of pure subjectivity with emotional and ideatic surplus. She documents an “absurd city landscape”, invisible advertising, semiologically empty spaces in opposition to urban scenery dense with proprietary imagery. The artist infiltrates dominant communication models, reacting to general commercialization and overtaking of the public space. By using language dissolution, she discretely expropriates the medium. Instead of publicities offering a product to buy, telling us "what we really want", the artist is reversing the process, inscribing abstract, personal, poetical, (and political) into the WHITE, the space of potential, the yet non-conceived.  (…)

Text - Nataša BODROŽIĆ

 





   
     
 
 
 

Extinderea domeniului luptei (1)

Această serie de imagini are o dublă semnificaţie: albul (i.e. billboardul alb) reprezintă pe de o parte timpul privat în spaţiul public, este o vizualitate a contemplării, a reflecţiei, iar pe de altă parte exprimă o atitudine faţă de logica vizuală a oraşului în contextul său social.

Am început acest proiect explorând mediul urban din Bucureşti. Excesul publicităţii obturează arhitectura, creează un dublu al oraşului - imaginea lui şi a locuitorilor săi într-un sistem al bunurilor de consum.

În acest spaţiu în care consumul domină reflecţia, billboardul alb reprezintă pentru mine un moment zero de la care lumea poate fi ordonată subiectiv; un interludiu necesar în spectacolul strident al oraşului. Hipervizibilitatea din sfera publică duce la nevizibil - mesajele firmelor devin ilizibile, imaginile devin un tot abstract, ele se anulează unele pe altele, prin exces.

Blocurile, aşa - numitul "Plattenbau" sunt tot mai mult asociate billboardurilor - alăturare paradoxală ca semnificaţie - primele vorbesc despre egalitate, ultimele despre inegalitate, fenomen pe care l-am regăsit şi în Moldova.

Aparenţa neo-capitalistă a spaţiului urban în Chişinău camuflează discursul politic şi starea socială, după modelul controversatei sărbători 9 mai (2). Publicitatea ca semn al abundenţei şi al libertăţii individului (3) are aici rol de cal troian.

Seria de imagini realizate în două pieţe importante din Chişinău reprezintă concluzii fireşti ale stării regăsite aici - problemele sociale şi umane sunt în prim-plan (de remarcat că în timp ce în Bucureşti pieţele sunt aşezate în jurul monumentelor sau clădirilor cu însemnătate politică, în Chişinău acestea se grupează în jurul hotelurilor: Naţional, Cosmos, Chişinău).

Un oraş fără publicitate este unul în care oamenii devin importanţi, în care vizibilă devine tensiunea între individ şi zidurile goale. Am adus oraşul la logica vizuală în care l-am regăsit datorită situaţiei politice actuale - criza identitară, lipsa puterii de cumpărare, fenomenul acut al emigrării (4) etc. - propunând în acelaşi timp albul ca interfaţă pentru reflecţie şi contemplare.

Text - Alina POPA

(1) Michel Houllebecq, “Extension du domaine de la lutte”
(2) Ziua Victoriei. Se sărbătoreşte cu o zi mai tîrziu din cauza decalajului de ore înregistrat între Rusia şi alte state din Europa
(3)
 În urma unui sondaj făcut în Germania de Vest în anii ’60 a reieşit că excesul occidental de publicitate este preferat modelului existent atunci în est, de unde Baudrillard interpretează publicitatea “nu numai ca semn direct al abundenţei, ci şi al libertăţii, deci ca valoare fundamentală” (Jean Baudrillard, "Le système des objets", Gallimard, 1968)

(4) Potrivit datelor statistice si sondajelor de opinie fiecare al treilea moldovean apt de munca a lucrat peste hotare in ultimii doi ani si 90 % au muncit fara un contract legal de munca, “Republica Moldova - Problemele Migratiei”. Cifra estimativă a celora ce muncesc în străinătate este de peste 600 mii.

 

Extension du domaine de la lutte (1)

This series of images has a double significance: white (i.e. the white billboard) is on one hand the private time in public space, a visuality of contemplation, of reflection, and on the other hand it expresses an attitude towards the visual logic of the city in its social context.

I started this project by exploring Bucharest's urban environment. The excess of advertising creates a double of the city - its image and that of its dwellers in a system of consumers' goods.

In this kind of space where consume overcomes reflection, the white billboard represents a zero degree from which the world can be subjectively ordered; an interlude in the conspicuous show of the city. Hypervisibility in the public sphere leads to not visible, the messages become illegible, the images - abstract, they cancel each other through excess.

The blocks, the so-called "Plattenbau" are more and more prone to be covered by billboards - a paradox couple in terms of meaning - the first ones speaks about equality, the latter about inequality (phenomenon I also found in Moldova).

The delusive neo-capitalist appearance of the urban space in Chisinau conceals the political discourse and the social situation, similar to the controversial case of the 9th of May (2) celebration. Advertising as a sign of wealth and freedom of the individual (3) has here the role of the Trojan horse.

The series of images realized in two important squares in Chisinau represent implicit conclusions of the state of things  most noticeable here - the social and human issues are at the fore-front (as a remark, while in Bucharest the squares are grouped around the monuments or buildings of political importance, in Chisinau these are organized around hotels: Unic, National, Cosmos, Chisinau).

A city devoid of advertising causes a change of focus: the people become important and the tension between the individual and the empty walls-highly visible. I brought the city to the visual logic caused by the present political situation - the identity crisis, the lack of purchase power, the acute phenomenon of emigration (4) etc. - at the same time offering white as the interface for reflection and contemplation.

Text - Alina POPA

(1) Michel Houllebecq, “Extension du domaine de la lutte”
(2) The Victory Day is celebrated one day later due to the difference in time zones registered between Russia and other European states.
(3)
According to a survey carried out in Western Germany in the 60s, the excess of advertising in Western Europe seems to be preferred over the eastern model, Baudrillard thus interpreting advertising “not only as a direct sign of wealth, but also of freedom, therefore as a fundamental value” (Jean Baudrillard, "Le système des objets", Gallimard, 1968)

(4) According to statistics and polls every third Moldovan able to work has been working abroad during the last 2 years. 90% from them have been working with no legal working contract
, “Republica Moldova - Problemele Migratiei”. The estimative number of people working abroad goes over 600 thousands.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

CONTACTE

pentru a afla mai multe detalii despre proiect contactaţi-ne la:

tel: + (373) 69 171010
email: gmoberliht.org.md
skype: oberliht
http://archive.oberliht.com/GM.html

 

CONTACTS

for more detailes don't hesitate to contact us at:

tel: + (373) 69 171010
email: gmoberliht.org.md
skype: oberliht
http://archive.oberliht.com/GM.html